În perioada 20-28 septembrie 2017, vor avea loc mai multe evenimente dedicate celui mai recent roman al Doinei Ruști, Logodnica, apărut de curînd în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom (print & digital).

O poveste adevărată despre dragoste și răzbunare, romanul Logodnica va fi prilej de întîlnire atît cu autoarea cărții, Doina Ruști, cît și cu regizorul britanic David Kinsella, cel care a devenit în roman unul dintre personajele centrale ale cărții, David.

David s-a născut la Belfast, dar este cetățean norvegian. Alisa are sânge rusesc, dar se consideră moldoveancă din Chișinău. David n-a vorbit niciodată irlandeza, căci este britanic, protestant din Irlanda de Nord. Alisa vorbește românește, cu toate că se consideră rusoaică sută la sută. El a avut o copilărie cu bombe și lupte de stradă. Ea este o orfană  din Ungheni. La un moment dat se întîlnesc, iar drumurile lor trec prin București.

Autoare a bestsellerurilor Manuscrisul fanariot și Mîța Vinerii, Doina Ruşti este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Dintre romanele sale, unele reeditate în colecţia Top 10+, amintim Fantoma din moară (2008), roman amplu despre comunismul românesc, distins cu Premiul pentru Proză al USR, Zogru (2006) şi Lizoanca la 11 ani (2009, reeditat în 2017 la Editura Polirom cu titlul Lizoanca) – recompensat cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Doina Ruşti trăieşte în Bucureşti, este profesor universitar şi scenarist. Pagină web: http://doinarusti.ro.

Programul de evenimente

BUCUREȘTI
• Miercuri, 20 septembrie, ora 15.30, Amfiteatrul 1, Academia de Studii Economice din București (clădirea Ion Anghelescu).
Conferință „Iubirea – o aspirație rafinată și perfidă”
Doina Ruști și invitatul său, David Kinsella

• Joi, 21 septembrie, la ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Regina Elisabeta 38)
Căutând-o pe Alisa
Regizorul David Kinsella a acceptat provocarea de a fi personaj în romanul Doinei Ruști, considerînd că aceasta ar fi o bună pregătire pentru construcția unui personaj de film. Cei doi artiști vă invită la un atelier despre construcția personajului literar și de film: Alisa. Dar nu ca spectatori, ci ca eroi de ficțiune.
Invitați: Bianca Zbarcea (traducătoare), Dan Burlac (producător de film)
Moderatoare: Adriana Titieni

• Luni, 25 septembrie, ora 15.00, Mark Twain International School
Atelier de film – Construcția personajului – cu Doina Ruști & David Kinsella
Moderator: prof. Bryan Parnell

• Marți, 26 septembrie, ora 11.00, Colegiul „George Coșbuc”
Întîlnire cu elevii și miniatelier – Personajul trădat
Doina Ruști & David Kinsella
Moderatoare: Ilinca Buciu

GALAȚI
• Literatură și film
Doina Ruști & David Kinsella
Miercuri, 27 septembrie, ora 18.00, Librăria Humanitas (Str. Domnească 45)
Invitați: A.G. Secară, Doru Căstăian
Traducere: prof. Mariana Anton

BRAȘOV
Scris, pictat, filmat. O întâlnire cu Doina Ruști, Iulia Schiopu și David Kinsella
Joi, 28 septembrie, ora 18.00, Librăria Humanitas (Pța Sfatului 16), în cadrul CenaKLUbului Tiuk nr. 88
Moderator: Mihail Vakulovski

The post Personajul iese din carte – Doina Ruști și regizorul-personaj David Kinsella, în căutarea „Logodnicei” appeared first on Bookaholic.

Proiectul „Filmul şi Literatura” se încheie cu un invitat excepţional: CRISTI PUIU.

Regizor și scenarist român contemporan, născut pe 3 aprilie 1967, la București, fiul Iulianei și a lui Emilian Puiu. A făcut pictură de la 10 ani. În 1990, după căderea regimului comunist, a participat la o expoziție în Lausanne, Elvetia, împreună cu alți tineri artiști români. Doi ani mai târziu, a trecut examenul de admitere la Ecole Superieure d’Arts Visuels din Geneva, departamentul de Pictură. La finalul primului an, a abandonat cursurile de pictură, pentru a le începe pe cele de film, la aceeași scoală pe care a absolvit-o în 1996. În anul 2004 a fondat, împreună cu Anca Puiu și Alex Munteanu, casa de producție cinematografică Mandragora.

Cristi Puiu locuiește în București și este căsătorit cu producătoarea de film Anca Puiu. Împreună cu Anca are 3 copii – Smaranda, Ileana si Zoe.

A debutat ca regizor în 2001 cu filmul „Marfa și banii”, film care a obținut deja mai multe premii internaționale. Unii critici de film consideră că acesta este filmul care a inaugurat noul val românesc în cinematografie. A continuat cu un film de scurt-metraj, „Un cartuș de Kent și un pachet de cafea” în 2004, film de asemenea, premiat. Al doilea film de lung-metraj, „Moartea domnului Lăzărescu”, 2005, face parte dintr-un proiect de șase povestiri scrise de Cristi Puiu în 2003. Filmul a obținut numeroase premii internaționale. A mai regizat, în 2010, lung-metrajul de ficțiune „Aurora”, în care a interpretat personajul principal (Viorel).

Cristi Puiu este co-scenarist la ambele sale filme de lung-metraj, „Marfa și banii și „Moartea Domnului Lăzărescu”, alături de Răzvan Rădulescu. Cristi Puiu este scenaristul filmului său de scurt-metraj, „Un cartuș de Kent și un pachet de cafea. Apoi colaborare cu Răzvan Rădulescu a mai scris scenariul la „Niki Ardelean”, colonel în rezervă, 2003, film regizat de Lucian Pintilie. În 2005 regizorul german, Didi Danquart, a realizat filmul „Offset” după un scenariu scris de Cristi Puiu si Răzvan Rădulescu. Pentru filmul „Aurora” a scris singur scenariul dupa 2 ani de prospecții și documentare.

Premii
Sieranevada
Cel mai bun film (Chicago Film Festival)
Cel mai bun regizor (Chicago Film Festival)
Cel mai bun lungmetraj de ficțiune (FICFA)
Cea mai bună imagine (Minsk Film Festival)
Cel mai bun regizor (Auteur Film Fesival)
Cel mai bun scenariu (International Cinephile Society)
Cel mai bun film fără distribuitor în SUA (IndieWire)
Trofeul Transilvania 15 (TIFF)
Mențiune specială (National Society of Film Critics)
Premiul Central European Initiative (Trieste Film Festival)
Premii Gopo 2017
Cel mai bun film (lungmetraj) Cristi Puiu, Anca Puiu
Cel mai bun regizor (lungmetraj) – Cristi Puiu
Cea mai bunǎ actriţă într-un rol principal într-un film de lungmetraj ficţiune – Dana Dogaru
Cea mai bună actriţă într-un rol secundar într-un film de lungmetraj ficţiune – Ana Ciontea
Cel mai bun scenariu de lungmetraj ficţiune – Cristi Puiu
Cel mai bun montaj (lungmetraj), Ciprian Cimpoi, Letitia Ştefănescu
Cel mai bun sunet (lungmetraj)

2012 Premiile Gopo – Premiul Gopo pentru cea mai bună regie pentru Aurora
2005 Festivalul de Film de la Cannes – Premiul „Un Certain Regard” pentru „Moartea domnului Lăzărescu”
2005 Festivalul de Film de la Chicago – Premiul Special al Juriului pentru „Moartea domnului Lăzărescu”
2005 Festivalul Internațional de la Reykjavik – Premiul „Descoperirea Anului, acordat noilor talente” pentru „Moartea domnului Lăzărescu”
2004 Festivalul Internațional de la Berlin – „Ursul de Aur pentru cel mai bun film de scurt-metraj” pentru Un cartuș de Kent și un pachet de cafea”
2002 Festivalul de Film de la Trieste – Mențiune specială a juriului pentru „Marfa și banii”
2002 Festivalul European de la Angers – Premiul Procirep pentru „Marfa și banii”
2002 Festivalul Internațional de Film Buenos Aires – Premiul Abasto pentru „Marfa și banii”
2001 Festivalul de Film de la Cottbus
Premiul „Findling” pentru „Marfa și banii”
Premiul special al juriului pentru „Marfa și banii”
2001 Festivalul de Film de la Salonic – Premiul FIPRESCI pentru „Marfa și banii”

Filmografie
Regizor
1995 – „Before Breakfast”
1996 – „25.12. Bucharest, North Railway Station”
2001 – „Marfa și banii”
2004 – „Un cartuș de Kent și un pachet de cafea”
2005 –„ Moartea domnului Lăzărescu”
2010 – „Aurora”
2016 – „Sieranevada”

Scenarist
„Marfa și banii” (2001)
„Hacker” (2003) – serial TV
„Niki Ardelean, colonel în rezervă” (2003)
„Un cartuș de Kent și un pachet de cafea” (2004)
„Offset” (2005)
„Moartea domnului Lăzărescu” (2005)
„Hrană pentru peștii mici” (2008)
„Aurora” (2010)
„Sieranevada” (2016)
„La Conac” (in dezvoltare)

The post Filmul şi Literatura: invitat special Cristi Puiu appeared first on Bookaholic.

V-ați gândit vreodată cum ar fi să luați masa cu actorul, scriitorul, muzicianul sau pictorul preferat? Ați fost vreodată atât de pasionat(ă) de un personaj faimos încât să vreți să știți cum era el/ea în viața de zi cu zi? De exemplu, ce-i plăcea să mănânce sau să ofere musafirilor la masă? Dacă da, acum puteți să vă potoliți curiozitatea, fiindcă Dining with the Famous and Infamous (Rowman and Littlefield, 2016), cartea spumoasă a Fionei Ross, dezvăluie toate aceste lucruri „and more”, cum se zice.
Scrisă pe un ton accesibil, cvasi-jurnalistic și bazată pe o minuțioasă documentare făcută la faimoasa Bodleian Library din Oxford, dar și pe biografiile romanțate semnate de Kitty Kelly, cartea e, practic, o colecție de 42 de istorii biografice în care protagoniștii sunt: actori (Marilyn Monroe, Cary Grant, Liz Taylor, Michael Caine, Marelene Dietrich etc.), scriitori (Oscar Wilde, Sylvia Plath și Ted Hughes, Salinger, Agatha Christie, Truman Capote, Hemingway etc.), regizori (Woody Allen, Alfred Hitchcock etc.), muzicieni (Frank Sinatra, Michael Jackson, Louis Armstrong, The Beatles, Bob Dylan etc.) sau pictori (Van Gogh, Picasso, Paul Gaugain, Dali, Frida Kahlo etc.), iar subiectul e relația lor cu mâncarea. Da, cu mâncarea, fiindcă, ne spune autoarea încă din primele pagini, „ceea ce mâncăm ne dezvăluie ceea ce suntem”. O continuare în contemporaneitate a mai vechiului „spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești”, butada celebră a lui Brillat-Savarin, primul adevărat gastronom din istorie.

Ce aflăm, așadar, din cartea Fionei Ross, profesoară de engleză în viața de zi cu zi, dar scriitor de literatură gastronomică și gastro-detectiv, cum chiar ea însăși se recomandă? Că, dacă te invita Salvador Dali la masă și-ți servea felul lui preferat, homar în sos de ciocolată, era clar că vrea să te atragă în patul lui.

Sau că Marilyn Monroe, ca să scape de rolul pe care nu-l voia (în ciuda insistențelor soțului ei de atunci, scriitorul Arthur Miller) în celebra peliculă Unora le place jazzul (1959), a vrut să se îngrașe atât de mult încât să fie eliminată din film, mâncând într-o singură zi (!): pâine prăjită cu trei burgeri, trei ouă, trei farfurii de cartofi prăjiți, un cotlet de vițel, două milkshake-uri de ciocolată, două porții de vinete cu parmezan și patru boluri de budincă de ciocolată. Protestul ei gastronomic n-a folosit la nimic, și parcă – în ciuda rontunjimilor ei vizibile – Marilyn a fost încă și mai seducătoare în acest film. Că Truman Capote cumpăra plăcintă de la magazin și le-o servea oaspeților pretinzând că e făcută în casă, asta până când Andy Warhol l-a demascat. Că Andy Warhol însuși inventase o fabuloasă supă de ciocolată. Că lui Elizabeth Taylor (care-și consuma adesea dramele amoroase refugiindu-se în mâncare) îi plăceau pastele cu sos cremos de whiskey (o reducție pe bază de supă de vită și whiskey) și, înainte de asta, un chocolate martini.

Că o dispută dintre Frank Sinatra și Ava Garner s-a rezolvat (doar) cu un sendviș cu ou. Sau că regizorul Alfred Hitchcock le-a servit oaspeților săi, într-o seară, o masă la care toate felurile de mâncare erau albastre, inclusiv supa.

Cartea nu conține, însă, doar povești picante despre personaje celebre (cu precădere din secolul al XX-lea, dar nu numai), ci și rețete ale preparatelor pe care aceștia le mâncau sau le găteau cu plăcere. De exemplu, putem găti – după indicațiile riguroase ale autoarei, care conțin inclusiv cantitățile exacte – biscuiții speciali cu unt care le plăceau eroilor copilăriei noastre, Stan și Bran (aka Laurel și Hardy). Sau Pasta e Fagioli, după rețeta lui specială, pe care Frank Sinatra i le-a gătit Miei Farrow, cu câteva zile înainte de nunta lor. Sau puteți face budinca Sara Oh Sara (numită așa după soția lui, Sara), la care Bob Dylan nu putea rezista, spre ciuda lui Joan Baez.

Deși e imposibil să încerci toate rețetele din carte, oricât de tentant ar fi, având în vedere că ele sunt legate, într-un fel sau altul, de personaje faimoase din istorie, eu mi-am notat rețeta de Cobbler (un fel special de plăcintă cu piersici), pe care Katherine Jackson i-o pregătea fiului ei, Michael, care – cum o demonstrează și fotografiile cu el – nu era de felul lui un mare mâncăcios.

Fiona Ross, Dining with the Famous and Infamous, Rowland and Littlefield, 2016, 258 p.

The post Ce mănâncă și ce gătesc celebritățile – picanterii culturale și gastronomice din lumea celor care au făcut istorie în muzică, literatură, arte plastice și film appeared first on Bookaholic.

Lucian Varșandan: Nominalizarea înseamnă foarte mult, deoarece în ochii mei, ea reprezintă o recunoaștere a muncii mele dar și a muncii echipei Teatrului German de Stat – Timișoara din ultima vreme, o echipă care a confirmat pe plan național și nu numai, prin valoarea proiectelor sale. Pentru mine personal, această nominalizare are și o conotație subiectivă, dacă există un liant între teatru și radio, atunci acest liant este teatrul radiofonic și de teatrul radiofonic mă leagă subiectul cercetare pentru teza mea de licență la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Timișoara, o teză pe care am scris-o la radioul din Hamburg și iată că, cercul se închide într-un fel, această nominalizare, implicit recunoașterea ce mi-a fost adusă vine, nu in partea breslei în cadrul căreia am activat ci, dacă-mi e permisă formularea, din partea unei bresle surori care însă, împărtășește aceleași valori, precum o face și arta teatrală. Pentru toate aceste motive sunt foarte fericit și recunoscător radioului, una dintre cele mai mari și importante instituții media din România, câ s-a aplecat asupra muncii unuia dintre cele mai mici teatre din România și personal mă bucură și din acest motiv subiectiv și afectiv după această nominalizare.

ADRIAN BERINDE: O gală şi o nominalizare înseamnă într-un fel o recunoaştere. Sigur, sunt bucuros şi onorat pentru această nominalizare pentru care îi mulţumesc Radioului România Cultural. În special îi mulţumesc acestui radio pentru curajul de a face cultură într-o ţară în care alte probleme sunt mai importante, în acest moment de secol.

„Nu m-am gândit că suntem ambasadorii unei cauze. Nu în direcția asta a pornit proiectul, ci am identificat o nevoie și am mers înspre rezolvarea ei. Pe traseul ăsta, 100.000 de oameni ni s-au alăturat pentru că au înțeles că e nevoie. Mai degrabă ei sunt ambasadorii.” Melania Medeleanu

„Pentru noi lucrurile sunt simple. Conștientizarea faptului că tu poți să faci ceva, alături de alți oameni, asta e o putere extraordinară. Nu putem să ignorăm această putere pe care o vedem în noi.” Vlad Voiculescu

Soprana Adela Zaharia: “Trebuie să vă mărturisesc că am fost surprinsă (foarte plăcut surprinsă!) şi sunt onorată să-mi regăsesc numele pe o listă cu atâtea personalităţi din lumea culturală românească.

Pentru mine 2017 într-adevăr a fost un an superb, bogat, care a adus cu el şi multe, multe planuri pentru viitor, un an nebun cu multe lucruri întâmplându-se de la o lună la alta, asta include şi Concursul Operalia în iulie 2017.”

Actrița Tamara Buciuceanu-Botez, Universitatea Babeș-Bolyai și Filarmonica George Enescu primesc cele trei distincții speciale la Gala Premiilor Radio România Cultural, eveniment care va avea loc luni, 19 martie, de la ora 19:00, la Teatrul Odeon din București.

Premiul RADIO ROMÂNIA 90 îi va fi acordat actriței Tamara Buciuceanu-Botez, figură reprezentativă a Teatrului Național Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural al Radio România, o actriță ale carei valențe depășesc granițele comediei care a consacrat-o. Tamara Buciuceanu-Botez, cu un an mai mică decat Radio Romania, a definit excelența în teatru, radio, televiziune și cinematografie, prin roluri rămase pentru multa vreme în memoria colectivă a națiunii noastre.

Premiul CENTENAR va fi oferit Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cea mai prestigioasă instituție de învățământ superior din Transilvania, pentru modalitatea exemplară în care își îndeplinește misiunea didactică și de cercetare într-un orizont multicultural și multilingvistic, continuând tradițiile unei școli ardelene de elită, un “model de universitate romanească”, așa cum își dorea încă din 1919 Sextil Pușcariu, rector al universității.

Premiul EXCELENȚA ÎN CULTURĂ îi revine Filarmonicii George Enescu, simbol al culturii românești. Fondată în urmă cu un secol şi jumătate, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. De un secol şi jumătate, Filarmonica George Enescu este scena cea mai râvnită şi vârful de lance al artei muzicale din România.

Radio România Cultural va premia luni, 19 martie, pe scena Teatrului Odeon, cele mai importante reuşite ale culturii din anul 2017.

Juriul de specialitate a făcut cunoscute nominalizările la cele opt categorii de premii care vor fi acordate în cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural.

Nominalizările la categoria LITERATURĂ sunt: Bogdan-Alexandru Stănescu pentru romanul “Copilăria lui Kaspar Hauser“, apărut la Editura Polirom, Dan Coman pentru volumul de poezie “Insectarul Coman“, apărut la Editura Charmides, Florin Chirculescu pentru cartea “Greva păcătoșilor“, apărută la Editura Nemira și Ioana Nicolaie pentru volumul “Pelinul negru“, apărut la Editura Humanitas.

Pentru categoria TEATRU au fost nominalizați oameni care au schimbat lumea teatrală din România, în ultimii zece ani, performanțele lor atrăgând atenția mai mult în 2017: Miki Braniște pentru tenacitatea susţinerii creaţiei tinerilor artişti independenţi din România prin proiectele Asociației Colectiv A și cele zece ediții ale Festivalului Temps d’Images de la Cluj, Lucian Vărșăndan pentru excelența managementului vizionar și coerența strategiei artistice a Teatrului German de Stat din Timișoara și Bogdan Sărătean pentru consecvența dezvoltării Festivalului „25 de ore de teatru non-stop” și a proiectelor BIS Teatru de la Sibiu.

Producţiile nominalizate la categoria FILM sunt: Radu Jude pentru Ţara moartă, Daniel Sandu pentru producția Un pas în urma serafimilor și Iulia Rugină pentru Breaking News.

Nominalizările categoriei ARTE VIZUALE sunt: Marian Zidaru pentru expoziția „ePOCALIPS@”, deschisă la Muzeul de Artă din Craiova și în alte două spații din oraș în octombrie 2017, Gheorghe Rasovszky pentru expoziția retrospectivă „aNORMAL”, deschisă la MNAC în noiembrie 2017 și Irina Botea Bucan pentru expoziția „Totul a început cu o ezitare a portarului”, deschisă la MNAC în ianuarie 2017.

O altă categorie pentru care s-au făcut nominalizări este ŞTIINŢĂ, iar propunerile sunt: Echipa revistei Știință & Tehnică pentru “MAREA EXPEDIŢIE AMERICANĂ” , cea mai importantă expediție din istoria de peste 70 de ani a revistei Știință & Tehnică, Doru Mugur Paul, profesor asistent la Universitatea Hofstra din Long Island, doctor în medicină în cadrul Centrului de cancer Monter – Monter Cancer Center – din Long Island, pentru a fi organizat, la București, primul Simpozion Translațional de Oncologie Personalizată pentru combaterea cancerului din România, ”STOP cancer” și Marius Robu, doctor în paleontologie la Institutul de Speologie Emil Racoviță din București, pentru prima scanare din lume a bioglifelor de urs de peșteră.

La categoria EDUCAȚIE nominalizările sunt: UNICEF pentru Expoziția multimedia (Vei intelege doar) DIN INTERIOR, organizată în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, Alina Dumitrașcu pentru volumul „Ce este Constituția? Joacă-te și vei afla!”, apărută la Editura Curtea Veche și Asociația Astronomică PLUTO pentru Muzeul Iluziilor, un muzeu național itinerant creat între magie, știință și educație.

La categoria MUZICĂ au fost făcute următoarele nominalizări: soprana Adela Zaharia pentru vocea excepțională și pentru reușitele ei, la nici 30 de ani, pianista Dana Ciocârlie pentru lansarea integralei pieselor pentru pian solo, de Robert Schumann și compozitorul și poetul Adrian Berinde pentru albumul ARCAN împreună cu volumul de poezii „Dumnezeu râde singur”.

O categorie nou introdusă anul acesta este IMPLICARE CIVICĂ. Aici nominalizările sunt: Melania Medealeanu și Vlad Voiculescu pentru MAGICHome, o casă pentru părinții copiilor bolnavi de cancer, Clubul de Educație Alternativă din Ferentari pentru efortul de a redefini orașul dincolo de tensiunile dintre centru și periferie și Caravana Medicilor pentru campaniile medicale și educative desfășurate în comunități izolate.

Celor opt categorii li se alătură trei premii speciale, care vor fi anunțate săptămâna viitoare.

A XVIII-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural este un eveniment produs de Radio România Cultural, în parteneriat cu Teatrul Odeon. Spectacolul va fi transmis în direct onair şi online de Radio România Cultural. Înregistrarea show-ului va fi difuzată de coproducătorul galei, TVR.

The post Gala Premiilor Radio România Cultural 2018 appeared first on Bookaholic.

Editura Nemira relansează Revista Nautilus, o platformă on-line dedicată literaturii, filmelor, benzilor desenate și jocurilor science-fiction, horror și fantasy, coordonată de scriitorul Marian Coman. www.revistanautilus.ro va fi online din 21 martie și se va lansa cu un text răvășitor semnat de Ursula K. Le Guin, maestra de necontestat a literaturii SF și Fantasy, dispărută dintre noi la începutul acestui an.

Marian Coman: „Revista Nautilus va fi o platformă dedicată iubitorilor de science-fiction, fantasy și horror, ce va livra zilnic tot ce este mai relevant la nivel național și internațional în literatură, film, benzi desenate și gaming. De la povestiri care te vor face să visezi la lumi îndepărtate, la interviuri cu scriitori, editori și desenatori, până la recenzii de jocuri și film sau noutăți în exclusivitate din industria de carte. www.revistanautilus.ro va fi o prelungire în online a colecției prin care Nemira a adus în România, în ultimii 27 de ani, cele mai importante cărți science-fiction și fantasy: colecția Nautilus”.

Prima întâlnire cu cititorii și realizatorii Revistei Nautilus va avea loc sâmbătă, 24 martie, de la ora 14.00, în cadrul Târgului F&SF „Final Frontier” ce se va desfășura la Universitatea ”Dimitrie Cantemir”.

Revista Nautilus a început ca un proiect corelat colecției clasice omonime de science fiction și fantasy de la editura Nemira. În 1992, primele cinci numere au apărut în print (îngrijite succesiv de Ștefan Ghidoveanu și Sebastian Corn), apoi revista a rămas doar online și a fost primul produs de presă din România lansat în formatele digitale .epub și .mobi. De-a lungul anilor, în Revista Nautilus s-au publicat numeroase proze inedite scrise de autorii străini consacrați din colecția Nautilus,dar și numeroși autori români de science fiction, fantasy sau horror.

Scriitor, jurnalist și scenarist de benzi desenate, Marian Coman este laureatul mai multor premii naționale dedicate literaturii F&SF și al unui premiu al Convenției Europene de Science-Fiction. A scris volumele ”Nopți albe, zile negre”, ”Testamentul de ciocolată”, ”Teoria flegmei. Apel la mitocănie”, ”Fingers and other fantastic stories”, ”Haiganu. Fluviul Șoaptelor” și ”Haiganu. Furia Oarbă”, iar povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii. A fost scenaristul revistelor de benzi desenate ”Harap Alb continuă” (HAC!) și ”Tinerețe fără bătrânețe” (TFB), iar acum este redactor șef al revistei Nautilus.

The post Revista Nautilus se relansează online pe revistanautilus.ro! appeared first on Bookaholic.